Movie Addicts

“El macho” e unul din acele cuvinte aproape secrete, care nu spun nimic sau spun totul. Sensul lor mai mult poti sa-l banuiesti decat sa-l precizezi. Sau daca tii totusi sa-l precizezi, faci asta numai pentru a vedea cate intelesuri au ramas dincolo de limitele intre care ai vrut sa strangi totul. Caci anecdota cu cel care isi descarca pistolul in creierul unui prieten de betie pentru a-i vindeca durerea de cap se refera, ni se spune, tot la un “macho”. Si numai profitand de o asemenea ambiguitate a limbajului un dictator a putut ordona onoruri funebre pentru piciorul sau pierdut in batalie.

Un adevarat “macho” nu va accepta niciodata sa se inece intr-un lighean. El va prefera un ocean, daca trebuie sa se inece. Dar “orgoliul”, “forta” nu inseamna a dispretui pasiunea. Dimpotriva. “Asta e o treaba pentru puslamale, nu pentru mine”, ar replica un “macho”. Pentru el orgoliul inseamna sa dea foc pasiunii, s-o impinga, daca trebuie, in distrugere, in moarte. E greu sa ne convingem de oportunitatea unor riscuri pe care si le asuma un asemenea ins, dar ca sa nu-l nedreptatim ar trebui, probabil, sa-l judecam nu neaparat in comparatie cu lucruri normale sau pe care le socotim normale, ci cu acel pragmatism rece, calculat, pentru care orice risc e prostesc daca nu fagaduieste nici un profit, iar curajul e ridicol si scandalos fara abilitate. El are o psihologie straina cu totul curajului de budoar, bravurii trucate si cavalerismului excentric. In situatii fara iesire, orgoliul ii cere sa mearga inainte cu orice pret si, ca oricine a luat dragostea in serios, stie ca exista infrangeri care nu coboara, ci inalta.

A dansa pe vulcani nu e, poate, un lucru intelept si uneori poate semana a nebunie curata. Dar un “macho” e dispus sa pacatuiasca in toate felurile impotriva logicii, mai putin unul: el e gata sa faca o nebunie fara alta dobanda decat mandria ca nu s-a temut. Saltul de la “curtenitor” la “violent” nu-l deruteaza si cata vreme e hotarat sa nu iubeasca nimic prin procura nu are de ce sa-si faca probleme din pricina acestui orgoliu. Dragostea nu inseamna masura, dragostea inseamna exces. Nu iubeste intr-adevar, daca iubesti suportabil. Nu poti sa obtii totul decat daca esti gata sa ramai cu mainile goale. Un “macho” poate starni pe buna dreptate nedumeriri, insa trebuie sa recunoastem ca el accepta mai degraba sa-si rupa gatul decat sa-si plece capul.

Octavial Paler, “Caminante - Jurnal ( si contrajurnal ) mexican”, Editura Eminescu, Bucuresti, 1980